In spatele oglinzii

Când ai curajul să te uiți în oglindă

Psiholog Dorina Milea

9/23/20262 min read

În spatele oglinzii, întâlnirea cu tine cel vulnerabil.

Oare să mă uit în oglindă sau nu?

Aceasta nu este doar o întrebare, este un ecou interior care se activează ori de câte ori nu ne mai recunoaștem propriile stări. Dar ce este, la urma urmei, atât de complicat să te uiți în oglindă?

Doar ești tu, nu?

Și totuși, cu toții am trecut prin acele momente în care reflexia noastră ni se pare străină. Când treci brusc de la o stare la alta, când mintea refuză să se concentreze pe sarcinile banale de zi cu zi, când orice detaliu din jur te irită, ca mai apoi să aluneci fie într-un val de speranță, fie într-o apatie muțească.

Oare cine preia controlul în mintea ta atunci când busola emoțională pierde nordul?

Este copleșitor și fascinant în același timp să pășești pe acel tărâm „interzis” în care te privești în ochi fără filtre. Să te vezi cu plusuri și minusuri, cu un mozaic de zâmbete și lacrimi, de bucurie și tristețe. Să ai curajul să te dezbraci de armurile sociale, de măști, de politețe excesivă, de diplomația pe care o cer relațiile zilnice.

Să-ți accepți, în sfârșit, nuditatea lăuntrică. Să recunoști că ești slab, că ești vulnerabil, că uneori ești doar un om copleșit, pur și simplu neputincios în fața propriilor furtuni.

Adevărata retorică se naște din întrebări incomode:

  • Cât de sincer ești, de fapt, cu tine însuți atunci când nimeni nu te vede?

  • Cât de autentic îți trăiești furia, oboseala sau bucuria?

  • Cât credit și câtă compasiune îi oferi corpului tău atunci când umerii tăi refuză să mai ducă saci grei de griji, probleme și epuizare?

Corpul nostru vorbește, dar de multe ori noi alegem să nu-l ascultăm până când nu cedează. De aceea, mi-aș dori ca fiecare dintre noi să-și rezerve timp pentru un bilanț sincer al acestei relații cu sinele, măcar o dată pe săptămână.

Doar așa putem construi acea punte de congruență între suflet și minte. Doar așa putem lăsa la o parte aparențele și ne putem privi în oglindă cu blândețe, găsindu-ne liniștea în propria noastră adevărată și inconfundabilă autenticitate.

Doar gânduri înalte să avem!